M-am tot uitat la diferite emisiuni, dezbateri în ultima vreme; certuri mai mult sau mai puţin decente într-o ţară civilizată. Sunt două lucruri atât de clare în evoluţia României, încât nici nu îmi dau seama cum să le abordez, pentru că sunt sub nasul tuturor. Una din cele mai grave chestiuni, după părerea mea, e televiziunea română care se separă, irevocabil, în două tabere bine determinate, două tabere ireconciliabile. Avem bineînţeles, cea care respectă oamenii culţi, înţelepţi, şi care le promovează ideile, şi cea care ar trebui să promoveze ideile celorlalţi dar nu o face, în schimb îi dispreţuieşte pe cei care contează. Şi tocmai din cauza aceasta, iese la suprafaţă o altă problemă a României: există o majoritate care decide cum trebuie să fie ţara (prin vot), iar această majoritate, din pricina mediatizării negative, ajută la creşterea puterii politice a celor care i-au adus în stadiul ăsta.
La orice emisiune sau ştire de natură politică, glasul politicienilor de astăzi nu este unul calm, ferm, înţelegător; e o continuă "dezagregare" între toate partidele din România. Toate sunt într-un oarecare conflict (care aici nu are nici o treabă cu societatea ca un întreg, ci are treabă cu fiecare individ în parte), mai puţin legat de politică, şi mai mult legat de propria persoană. Sunt oameni care ignoră ego-ul celorlalţi, şi aceşti oameni merită respectul strict pentru acest lucru, că nu ar avea acum nici un rost să critic în articolul acesta evoluţia ţării în ultimii ani, deşi, nu este atât de grava pe cum pare.
Şi acum stăm şi ne întrebăm, în timp ce politicienii se împroşcă zilnic cu neadevăruri şi acuzaţii false, care este în realitate problema României. Din discuţiile auzite în emisiunile televizate, din gafele celor de la cârma ţării, din minciunile tuturor, care circulă pe lângă noi ca şi o invazie de gândaci de bucătărie (asta e de fapt murdăria statului nostru, lăsată de comunişti - se pare că nu am fost îndeajuns de înţelegători cu noi înşine şi nu am avut grijă de persoana noastră; şi vrem să susţinem întreaga societate?!), din cauza lucrurilor ăstora, am ajuns la următoarea concluzie. România are o singură problemă reală cu care se confruntă: Constituţia. În stânga şi în dreapta se încalcă legile de către sus-puşii ţării. Atunci ce se aşteaptă puterea să facem noi, dacă la ei, în vorbele lor, ca să nu mai spunem de acţiunile lor, nu se respectă Constituţia. Putem să dăm vina pe ei? Cu siguranţă. Dar indirect, pentru că ei sunt aceia care au dat un set de legi, ca tot aceştia să fie primii care le încalcă. "Legile sunt făcute pentru a fi încălcate." (Nu are rost să dau numele celui care a scris asta, în speranţa că dacă tot utilizaţi fraza asta în acţiunile domniilor voastre, măcar să ştiţi cine a spus-o.) Domnul William Brânză (îmi asum acest suprem drept de a spune lucrurilor pe nume, că asta trebuie să se facă în ţara asta, aici e buba societăţii române) a afirmat într-o emisiune televizată, sunt sigură că ştiţi cu toţii despre ce este vorba, următorul lucru terifiant, adus la adresa românilor: "Cei care nu cred în nici un Dumnezeu sunt oamenii periculoşi." Dilema mea este următoarea: dacă acest om, care a depus jurământul, aşa cum afirmă dânsul, "cu mâna pe Biblie şi pe Constituţie", şi dacă acesta sfidează conţinutul Constituţiei, aducând o asemenea discriminare societăţii române, refuzând practic (o să folosesc un termen larg, poate prea larg, dar toţi se declară ortodocşi şi mai presus de asta, toţi ar trebui să fie credincioşi, în opinia barbarilor de genul ăsta) să creadă într-un Dumnezeu, nu? Doar a depus jurămîntul într-acest fel, jurământ pe care l-a încălcat. Negarea aceasta a existenţei unor legi, nu duce decât la negarea divinităţii în care cred prefăcuţii ăştia. În Biblie sunt cele zece porunci. Una spune să nu furi. Ei, care se scaldă în banii primiţi din şpăgi, ei ar trebui să se numească aşa? Să se declare creştini? Însă, ceva mai grav există în societatea românească. Atunci cănd românul se vede cu musca pe căciulă, atunci strigă mai tare în dreapta şi în stânga mizeriile respective. Aşa trebuie să ne comportăm în România? De asta nu se schimbă nimic (deocamdată), pentru că uitaţi cine este la puterea ţării: oameni mincinoşi, discriminanţi, prefăcuţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu