O parte din... viata? (I)

Am incercat sa scriu aici cat mai detasat de viata personala, insa, am observat ca la fiece pas ma izbesc de intimitate. Nu poti avea un blog fara sa includa viata ta, momente unice, definitive, clipe gravate in etern, asta e cert. Degeaba tot Jurnalul asta literar, cultural, sa rumege gandurile, daca nu ii atribui si inima. Am decis mai apoi, ca totusi toate postarile mele s-au legat de mine intr-un fel sau altul.

M-am inscris de curand la Actiunea 2012 ca voluntar. Iubesc Romania si oriunde m-as duce, tara asta, cu natura ei splendida, mirobolanta, si cu poporul ei ridicol, patetic, ipocrit pe alocuri, tara asta va ramane pe veci cu mine, indiferent de locul in care ma voi duce. O prima iubire, ca patria, ca glia stramoseasca, nu se uita si nici nu se consuma. Mi-am dat seama, nu de mult timp, ca Romania are nevoie de o carte in care sa fie ilustrat Bucurestiul asa cum nimeni nu a mai facut-o. Si cand vorbesc de cartea aceasta, viitorul meu proiect maret care va lua startul la inceputul lunii iulie, ma refer la una destul de voluminoasa, cu fotografii si interviuri cu diferite personaje ale vietii cotidiene. Ma gandesc ca nimeni nu a conturat pana acum atat de bine marginile capitalei si nici nu i-a format miezul prea concret. Muzica, literatura, arhitectura, istorie, filosofie, viata. Toate acestea dezvoltate si atribuite capitalei. Asta trebuie sa stie oricine doreste sa cunoasca Bucurestiul.
De curand am intalnit o persoana foarte aparte, insa, nu am ajuns sa o cunosc prea bine, ceea ce ar fi un tel pentru viitor. Este vorba de Cristina Nemerovschi, autoarea "Sangelui satanic" - o carte de exceptie, apropo, o carte care spune lucrurilor pe nume - pe care am avut placerea sa o intalnesc la Bookfest, numarandu-ma printre cititorii romanului ei. De atunci, imi doresc si mai mult sa mi se publice romanul meu la editura Herg Benet, care promoveaza foarte multi autori exceptionali, pe care i-am citit, de asemenea: Alexandru Petria, Leonard Ancuta, Stefan Bolea si nu numai.